În lumea dinamică a fotbalului românesc, anul 2017 rămâne un punct de cotitură controversat, marcat de schimbări semnificative în Regulamentul Național de Licențiere a Cluburilor și de Fair Play Financiar (RNLC&FPF) implementat de Federația Română de Fotbal (FRF). Una dintre cele mai dezbătute modificări este introducerea criteriului strict privind forma de organizare a cluburilor, care impune ca acestea să fie constituite ca asociații non-profit sau societăți comerciale pe acțiuni pentru a putea participa în Liga 1. Această modificare aparent tehnică a avut un impact major, blocând în mod direct accesul clubului Steaua București în prima ligă, tocmai când acesta începea să își recapete gloria de altădată.

Comparând edițiile regulamentului din 2016 și 2017, se observă o schimbare radicală de abordare. În timp ce regulamentul din 2016 se concentra în principal pe aspecte precum infrastructura, personalul administrativ și sănătatea financiară a cluburilor, ediția din 2017 introduce un criteriu complet nou și neașteptat: forma juridică de organizare.Această schimbare bruscă ridică o serie de întrebări legitime, în special în contextul revenirii în forță a Stelei pe scena fotbalistică.

Momentul ales pentru această modificare a alimentat speculațiile privind o posibilă intenție a FRF de a bloca accesul Stelei în Liga 1. Coincidența dintre introducerea acestui criteriu și ascensiunea Stelei este cel puțin suspectă, lăsând loc pentru interpretări. Criticii FRF susțin că această modificare a fost implementată ad-hoc, fără o consultare adecvată a cluburilor și fără a oferi o perioadă de tranziție rezonabilă pentru adaptare.

Pe de altă parte, FRF își apără decizia, argumentând că schimbarea este în conformitate cu standardele UEFA și are ca scop asigurarea unui management mai transparent și o stabilitate financiară sporită în fotbalul românesc. Cu toate acestea,mulți se întreabă de ce acest criteriu nu a fost considerat important până în 2017 și dacă nu cumva a fost introdus special pentru a împiedica Steaua să își reia locul binemeritat în elita fotbalului românesc. Este important de subliniat că UEFA însăși nu impune nicio restricție privind forma juridică de organizare a cluburilor. Pentru forul european, criteriul sportiv este cel care primează, iar un club care își câștigă dreptul de a participa în competițiile europene pe teren trebuie să aibă această posibilitate, indiferent de forma sa juridică.

Un exemplu elocvent în acest sens este cazul Corvinul Hunedoara, care a câștigat Cupa României și a terminat pe locul 2 în Liga a doua în sezonul 2023/2024. Deși nu a primit licența pentru a evolua în prima ligă din cauza formei sale juridice,Corvinul a putut participa în cupele europene, demonstrând astfel că pentru UEFA performanța sportivă este cea care contează.

În timp ce dezbaterea continuă, un lucru este cert: modificarea din 2017 a avut un impact profund asupra peisajului fotbalistic românesc, iar Steaua a plătit prețul cel mai mare. Indiferent dacă a fost o coincidență nefericită sau o decizie strategică, rămâne o pată pe obrazul fotbalului românesc și o sursă continuă de frustrare pentru suporterii Stelei.

Steaua București, cel mai galonat club din România, cu 20 de titluri de campioană conform deciziilor justiției, singura echipă din țară care a cucerit Cupa Campionilor Europeni (în 1986) și Supercupa Europei, și finalistă în Cupa Campionilor Europeni în 1989, își așteaptă revenirea acolo unde un club de acest calibru ar trebui să fie – în elita fotbalului românesc.

Întrebarea care persistă este: a fost această modificare o măsură necesară pentru modernizarea fotbalului românesc sau o manevră deliberată de a exclude un club emblematic din prima ligă? Doar timpul și o analiză obiectivă a impactului acestei schimbări vor putea oferi un răspuns definitiv. Până atunci, controversa persistă, iar Steaua continuă să lupte pentru dreptul său de a juca în Liga 1, acolo unde un club de talia Stelei, cu un palmares atât de impresionant, ar trebui să evolueze.